Secundele trec, oamenii vin si pleaca, ajungi sa realizezi ca ai o groaza de cunostinte, cativa prieteni si mult prea putini care te vor suna sa te intrebe doar " Ce mai faci ? " fara a nu avea nici un interes. Dar am descoperit ca exista astfel de persoane...E atat de simplu...e vorba de respect, modestie, sinceritate si extraordinarul cotidian. E vorba de un mic "grupulet" de idei comune, zambet si bineinteles nelipsita "barfa". Pentru ca oamenii au invatat , au mostenit, conceptul ca e mai frumoasa "curtea" vecinului, ca e mai interesant prietenul acelei fete, ca in mare, viata celorlati e mult mai interesanta decat a ta. Dar nu e asa... decat daca esti inconstient si ignori ceea ce TU traiesti. E vorba de atitudine. Pacat ca timpul nu mai are rabdare, pacat ca trebuie sa ne adaptam unei astfel de "comunitati". Suntem mult prea micuti ca sa putem schimba ceva, suntem mult prea ignoranti ca sa dorim acest lucru si pacat ca suntem exagerat de miserupisti. Dar pana la urma asta e... nu? "Lasa ca poate maine va fi mai bine..." ," lasa ca totul va trece de la sine "... Si totusi timpul nu mai are atata rabdare...si doare... - Ok !!! si eu barfesc, si pe mine ma intereseaza viata altora, asa cum si pe tine si pe ceilalti ii intereseaza. Dar se poate face ceva (sper). Nu suntem perfecti, nici destepti, nici unici, nici nimica...dar putem fi noi.... pot fi EU si poti fi TU. Si poate conteaza mai mult ! Poate pana la urma i vorba de atitudine ...
Mi-e dor de copilarie, mi-e dor sa nu am responsabilitati, mi-e frica sa imi iau viata in piept si regret ca oamenii pe care ii ador imbatranesc. Imi aduc aminte cu durere de serile inveselite de o ciocolata calda, de multe zambete in jur, de inocenta ratiunii si bucuria varstei. Sincer e trist sa nu ai astfel de amintiri. Stau sa ma gandesc la copiii din ziua de azi, habar n-au ce insemna copilarie. Noi purtam falnici, in clasa I, cheia la gat, ei au telefoane mobile,noi ne petreceam toata ziua afara, nu stiam ce insemna e-uri si nu stiam ce inseamna Mall, nu am auzit de Bratzz sau Hello Kitty, dar sorbeam din priviri o guma Turbo sau o inghetata Napoca. Ei au id-uri de mess, Hi5-uri si se joaca Sims. Personal am ramas cu amintiri frumoase, amintiri "zdravene" si cu o groaza de prieteni. Imi pare rau ca in privirea lor se vede acel gol din suflet. Copilaria prin experiente te formeaza, dezvolta vise si te imbie din nou sa fi copil.